povesti de citit de Ion Agarbiceanu

La Sanius de Ion Agarbiceanu

La inceputul saptamanii fluturau rar cativa fulgi de nea prin vazduhul sur. Se opreau pentru o clipa nehotarati, apoi coborau iar si iar se opreau. Parca le parea rau dupa inaltimile din care veneau. Numai la o saptamana si iarna s-a instapanit peste lume,pana la marginea zarii.
-Cojoc gros ca in anul acesta n-a mai avut dumneaiei de mult, vorbesc intre ei batranii.
Ulitele satului sunt acoperite de un covor alb si gros. Casele par mai mici, dormitand sub acoperisurile grele. Gerul s-a mai muiat si copiii sa-tului au si pornit cu saniutele pe coasta. Locul e larg, asa incat pot pleca deodata zeci de saniute ce vin ca trasnetul pana la poale.
Mult s-au mai rugat Vasilica si Niculaita de parinti sa-i lase si pe ei cu saniuta.
- Daca patiti ceva? Acolo sunt si sanii mai mari care va pot dobori.
Dar, pana la urma, au primit ingaduinta. Se facura amandoi cai si pornira in fuga catre coasta saniusului. Obrajii le ardeau de bucurie si ochii le scanteiau.
-Sezi tu inainte, Vasilica!
-Ba sezi tu!
-Sa sada cel care stie sania mai bine, zise un baiat de alaturi.
Pana la urma se aseza Vasilica in fata. Apoi ceru sa conduca si Niculita.
Sania se rasturna de doua ori. Trecu la carma iar Vasilica. Si tot asa, nici nu stiau cum fuge timpul.
Se insera cand copiii intrara in curte.
- Acum se vine? le striga mama. N-ati patit nimic?
-N-am patit. Si copiii intrara bucurosi in casa, cu gandul ca a doua zi vor merge iar la saniat.

povesti de citit

Categorii

Contact

Recomandari


Desene animate in romana
koyos.ro
povesti pentru copii, povesti copii, povesti de citit pentru copii, povesti de citit de Ion Agarbiceanu, povesti pentru copii La Sanius

modifica