cantece in limba romana – Raluca Andrei – Familia mea

E frumoasa, e buna, grijulie mereu.
Ea ma tine de mana si e ingerul meu.
Mamica mea, maini de catifea
Ma mangaie cu drag, ma-ntampina in prag
Mamica mea, pentru mine stea,
Imi canta-ncetisor si-mi spune \"Somn usor!\".
E inalt si puternic ca un print din povesti.
Ne jucam de-a de toate cum tu nici nu gandesti.
Taticul meu, jucaus mereu
Ma poarta dupa gat, cu el nu mi-e urat.
Taticul meu e ca un erou
Sau cavaler pe cal, taticul ideal.
Are parul ca neaua, spune-ntruna povesti.
Are doar vorbe bune, chiar si-atunci cand gresesti.
Bunica mea, glas de catifea
Ma-nvata poezii si jocuri de copii.
Bunica mea, merg in parc cu ea.
In leagan noi ne dam, cu creta desenam.
Pe genunchi el m-asaza, sta cu mine oricat.
Si-mi explica intruna cate sunt pe Pamant
Bunicul meu, intelept mereu.
Orice l-asa intreba, raspunsul voi afla.
Bunicul meu, e dibaci, zic eu.
Si cel mai priceput, in toate ne-ntrecut.
Toate-s bune, dar seara, cand ma duc la somnic,
Eu imi rog ingerasul sa m-asculte un pic.
Si-i spun asa: tare te-as ruga
Sa-mi dai un fratior, asa mai marisor.
Sau surioara, mai marisoara
Sa stie sa vorbeasca si mult sa ma iubeasca.

Versuri primite de la Roxana Ghilt. Multumim!