poezii diverse – Fresco-ritornele

Autor: George Cosbuc

1
Viaţa mea de mult s-a stins şi-am îngropat-o.
Sunt beat de cad în gropi, şi-a cui e vina?
A obrăjorilor cei cu gropiţi, şireato!
2
Ea sta, cu sânul plin de pere, la fântână -
Şi ea mi-a dat s-aleg pe plac din sân o pară.
Şi m-am trezit că-mi dă deodată peste mână!
3
Pe punte-am sărutat mai ieri o fată,
Şi-acum au dat sătenii jalbă la prefectul,
Că fetele stau cârd pe punte ziua toată!
4
Psaltirea popii o sărut, dar aş lăsa-o,
Sărut şi mâna preotesei, şi-aş lăsa-o,
Pe fata popii n-o sărut, şi-aş săruta-o!
5
Cu ochi frumoşi, cu piept rotund, aşa zglobie,
Tu, Doamne, ai făcut-o numai ca să mintă
Şi numai ca să-mi faci necazuri mie!
6
Pentru drăguţe ne-am certat vreo trei la coasă, -
Din ceartă m-am ales cu părul smuls şi mâna ruptă,
Da încaltea a rămas că-a mea e mai frumoasă!
7
Cu şorţu-n brâu, cu mâna-n şold, ea, cea şireată,
Stă-n drum, anume ca s-o văd, să-mi facă-n ciudă -
De-ar fi ce-ar fi, tu azi nu-mi scapi nesărutată!
8
Îi plac poveştile, încet şi la ureche,
Şi ce-i spui nou! Dac-o sărut fără poveste,
E veşnic nouă pentru noi povestea veche.
9
Ei, vezi cum eşti! În prag la noi te-am prins de mână,
Şi-am vrut să te cuprind, şi pentru-atâta lucru
Ai plâns şi n-ai venit la noi o săptămână!
10
De când eram noi mici, mi-ai fost ca soră,
Şi prietenă mi-ai fost de când eşti fată mare,
Iar mama vrea d-acum să-i fi, drăguţă, noră!
11
Eu am de mult scriptura mea şi-mi ţin scriptura:
Guriţa fetelor cu sărutări s-astupă,
Băieţilor eu le astup cu pumnul gura!
12
Vorbim răstit şi ne-ngânăm răspunsul,
Şi-n sat cred toţi că asta-i vrajbă veche,
Iar seara noi ne sărutăm pe-ascunsul!
13
Uşor te nalţi, când te-ai deprins să birui greul -
Cei răi mă-njură! Nu ştiu ei ce ştiu copiii?
Pe cât smânceşti, pe-atât de sus se înălţa zmeul
14
Ea râde-n plânsul meu! Dar ea atâta ştie!
Eu ştiu: Mi-e dragă, şi n-aş vrea să-mi fie dragă,
Dar dragă dacă nu mi-ar fi, aş vrea să-mi fie!
15
Ieri ne-am certat! Şi mi-e necaz că uit prea iute -
Azi, după ce m-a sărutat, mi-am dat de seamă
Că ieri jurai să nu-l mai las să mă sărute!
16
E galben soarele sub nor, şi-i galben lanul
Prin care treci tu, cea cu galbene cosiţe -
Ştii tu de ce-am îngălbenit şi eu sărmanul?
17
Mai sfântă-i dragostea decât orice psaltire -
Când ai drăguţă, eşti cu ea mai sfânt în cârciumă
Decât fără de ea pe prag de mănăstire!
18
Eu om cu minte n-am văzut, să nu sfârşească
Nebun, când a iubit, dar drept e şi aceea
Că om cu minte n-am văzut să nu iubească!
19
Eu am drăguţe multe-n sat, dar nici o fată
N-a zis că-i bine s-o sărut şi să-i ţin drumul,
Dar nici că-i bine când o las nesărutată.

Printeaza poezia

Articole recomandate