Autor: Veronica Micle
Varful nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge ...Lang-acest colos de piatra vezi tu cat de mica sunt –
Astfel tu `n a carui minte universul se rasfrange,
Al tau geniu peste veacuri ramane-va pe pamant.
Si doresti a mea iubire ... prin iubire pan` la tine
Sa ajung si a mea soarta azi de soarta ta s-o leg,
Cum sa fac! Cand eu micimea imi cunosc atat de bine,
Cand mareata ta fiinta poate nici n-o inteleg.
Geniul tau, planeaza-n lume! Lasa-ma in prada sortii
Si numai din departare cand si cand sa te privesc,
Martora maririi tale sa fiu pan` la pragul mortii
Si ca pe-o minune `n taina sa te-ador, sa te slavesc.
Printeaza poezia