Autor: Vasile Alecsandri
Oltule, Olteţule!Seca-ţi-ar pâraiele,
Să crească dudaiele,
Să trec cu picioarele.
Oltule, râu blestemat,
Ce vii aşa tulburat,
Şi te repezi ca un zmeu
De-mi opreşti pe Niţul meu?
Schimbă-ţi, schimbă-ţi apele,
Slăbeşte-ţi vârtejurile,
Să-ţi văd pietricelele;
Când trec fetişoarele,
Să le speli picioarele.
Iaca neica, nu e neica,
Nu e neica, plânge leica!
Dacă mi-ar fi fost neicuţa,
L-ar fi cunoscut leicuţa!
Vântule, du-te de-i spune
Că zăbavele nu-s bune,
Că leicuţa-i duce dorul
Şi i-a înţelenit ogorul!
Vino, Niţule, băiete,
Ce faci puica să te-aştepte?
Busuiocul a-nnegrit,
Rozmarinul a-ngălbenit,
Leica plânge, tot jeleşte
Şi ca ei se veştezeşte!
Printeaza poezia