Aseară mă uitam la tine de pe fereastră, când te întorceai de la profesorul tău. Te-ai lovit de o femeie. Bagă de seamă cum mergi pe stradă. Și acolo sunt datorii de îndeplinit. Da-că-ți măsori pașii și mișcările într-o casă particulară, de ce n-ai face tot așa și pe stradă, care e casa tuturor? Adu-ți amin-te, Enrico! De câte ori întâlnești: vreun moșneag, vreun să-rac, vreo femeie cu un copil în brațe, vreun olog cu cârjele la subțioară, pe un om încovoiat sub o povară, o familie în doliu, fă-le loc cu respect. Trebuie să respectăm: bătrânețea, sărăcia, dragostea maternă, boala, infirmitatea, oboseala și moartea. De câte ori vezi pe cineva în primejdie de a fi călcat de o trăsură, dă-l la o parte dacă e un copil, înștiințează-l da-că e un om mare.
Când vezi pe un copil singur și plângând, întreabă-l înda-tă ce are? Ridică toiagul bătrânului, dacă-i cade. De vezi doi copii bătându-se, desparte-i; iar de sunt oameni mari, depăr-tează-te, ca să nu fii față la priveliștea unei furii dobitocești, care înăsprește și supără inima. Când trece un om în lanțuri între doi jandarmi, nu adăuga curiozitatea ta crudei curio-zități a poporului, căci s-ar putea ca acel nenorocit să fie ne-vinovat. Când trece un pat de ambulanță, care duce pe un bolnav, sau poate chiar pe un om ce moare, când întâlnești un convoi funebru: nu mai râde și nu mai vorbi cu tovarășul tău; gândește-te că odată cu ei trece restriștea și milostenia omenească. Prefă-te că nu vezi sluțenia dezgustătoare a alto-ra; stinge totdeauna chibritul aprins ce-l găsești în drumul tău, căci ar putea să primejduiască viața cuiva. Răspunde totdeauna cu voie bună trecătorului care-ți cere să-i arăți calea. Să nu râzi niciodată în fața nimănui, să nu alergi și să nu strigi fără trebuință: respectă strada.
Creșterea unui popor se judecă mai înainte de toate din purtarea sa pe stradă. Unde vei găsi mojicie pe străzi, o vei găsi și în case. Observă cu băgare de seamă străzile orașului în care trăiești. Dacă mâine ai fi azvârlit de soartă departe de orașul tău, ai fi foarte mulțumit, dacă l-ai avea bine înfățișat în minte, ca să-l poți străbate cu gândul.
Iubitul tău oraș, mica ta patrie, leagănul copilăriei tale, acela care a fost atâția ani singura ta lume, unde ai avut cele dintâi impresii, unde ți-ai deschis mintea la cele dintâi cu-getări, unde ai găsit cei dintâi prieteni: iubește-l, căci el te-a învățat, te-a desfătat, te-a ocrotit. Iubește-l și, când vei auzi că-l vorbește cineva de rău, apără-l.
Tatăl tău.
Când vezi pe un copil singur și plângând, întreabă-l înda-tă ce are? Ridică toiagul bătrânului, dacă-i cade. De vezi doi copii bătându-se, desparte-i; iar de sunt oameni mari, depăr-tează-te, ca să nu fii față la priveliștea unei furii dobitocești, care înăsprește și supără inima. Când trece un om în lanțuri între doi jandarmi, nu adăuga curiozitatea ta crudei curio-zități a poporului, căci s-ar putea ca acel nenorocit să fie ne-vinovat. Când trece un pat de ambulanță, care duce pe un bolnav, sau poate chiar pe un om ce moare, când întâlnești un convoi funebru: nu mai râde și nu mai vorbi cu tovarășul tău; gândește-te că odată cu ei trece restriștea și milostenia omenească. Prefă-te că nu vezi sluțenia dezgustătoare a alto-ra; stinge totdeauna chibritul aprins ce-l găsești în drumul tău, căci ar putea să primejduiască viața cuiva. Răspunde totdeauna cu voie bună trecătorului care-ți cere să-i arăți calea. Să nu râzi niciodată în fața nimănui, să nu alergi și să nu strigi fără trebuință: respectă strada.
Creșterea unui popor se judecă mai înainte de toate din purtarea sa pe stradă. Unde vei găsi mojicie pe străzi, o vei găsi și în case. Observă cu băgare de seamă străzile orașului în care trăiești. Dacă mâine ai fi azvârlit de soartă departe de orașul tău, ai fi foarte mulțumit, dacă l-ai avea bine înfățișat în minte, ca să-l poți străbate cu gândul.
Iubitul tău oraș, mica ta patrie, leagănul copilăriei tale, acela care a fost atâția ani singura ta lume, unde ai avut cele dintâi impresii, unde ți-ai deschis mintea la cele dintâi cu-getări, unde ai găsit cei dintâi prieteni: iubește-l, căci el te-a învățat, te-a desfătat, te-a ocrotit. Iubește-l și, când vei auzi că-l vorbește cineva de rău, apără-l.
Tatăl tău.
Printeaza povestea