Autor: Dimitrie Bolintineanu
Ce dracul tii atata sa iei un minister ?Toti oamenii se mira ! E oare vreun mister ?
Ai patima puterii, aceasta trista boala,
Ce umbla utindeni stituata, goala ?
Iti place la locasu-ti sa vie multimani
Sa se inchine tie cu capetele-n maini ?
Iti place pe la baluri, la nunti si la parada
Sa porti o uniforma ca vechea Baba-Rada ?
Si toti sa-ti zica : - " Iata ministru ... va uitati ? "
Iti place s-ai acasa lipcani sau dbanti ?
Te-ndeamna balabusta sa cauti asta cale ?
Sa faca sa turbeze cocotele -i rivale ?
Sa aiba avantagiul la teatru si la bal,
Cavaz-pasa sa-i traga cupeu-n carnaval ?
Lasand pe alte dame de frig sa se scranceasca,
Cu tot evghenismosul si vita boiereasca ?
Iti place oare leafa ce s-a marit cu totul ?
zaice-ntreprinderi in care sa vari botul ?
Sa poti a-ti face case, a cumpara mosii ?
La noi nu-ntreaba nimini de unde-ai bogatii !
Sa fii bogat aice, e tot ce se doreste.
Dar cum ? de unde ? ce fel? poporul nu gandeste!
Tot ceea ce se cere e sa nu fii sarac
Chiar de-ai purta de nasu-ti cercei de coji de rac.
Ce-mi vei raspunde oare ? ieri Panu, un boier,
A zis : - " Eu voi, mai frate, sa iau un minister,
Caci de doi ani incoace mai toti m-au parasit
Si-n curte-mi iarba verde in cale a rasarit ".
Dar tu vei zice altfel, vei zice bunioara
Ca nu vrei ; insa tara nu poti s-o lasi sa moara;
Ca faci un sacrificiu si vanitatea ta
Cu merit patriotic doresti a deghiza.
Dar tu ce strigi asupra celor de la putere,
D-ai fi ministru mine, vei fi mai cu veghere ?
A fi un bun ministru, se cade-a fi nascut
Spre-a fi, se cere inca sa fii si chiar crescut,
S-ai spiritul de carma ; prin mare socotire
Sa-ntampini orice rele, orice nemultumire ;
Sa faci ca sa te teama, facandu-te iubit,
Sa nu ai slabiciune, sa nu ai favorit,
Sa nu ai frate, ruda, nimic sa nu te-ncline
Si legea sa se puie mai sus si decat tine.
Cu tunul si cu pusca tiranii carmuiesc ;
Dar cand nu mergi cu tara, ostasii se racesc.
Tolera orice critici ; da presii libertate
Sa critice guvernul, de n-ai nimic pe spate :
N-ai sa te temi de nimeni : guvernu vinovat
Sa teme in gazeta sa fie discutat.
De vor huli, ce-ti pasa ? esti bun ? poporul stie
Si cade sub disu-i acel ce calomnie.
De lasa sa se-nsele, atunci acel popor
E o adunatura, si-acele carduri mor.
Cand omul este liber sa spuie ce voieste,
Spuind, a lui manie prin spuse se sfarseste.
Cand este dimpotriva, cand presa este-n jug,
Se forma conspiratii si ai sa pui de plug.
Dar tu, venind la carma, alminterea vei face :
Intai fonctionarii cu totul vei preface,
Caci spiritul de clica la tine e mai viu
Decat convictiunea ... Se cheama ca te stiu ?
Cei scosi, lasati pe drumuri, s-ar pune sa huleasca
Guvernul ; ei au rude, amici sa-i insoteasca ;
Opunerea incepe si pe acest trist hau,
La ochii tai sunt una cel bun si cu cel rau.
Hotia si betisa sunt bine-auite
Cu spiritul de clica cand se prezint unite.
Ei vor cata s-abuze, si tu-i vei tolera
Si vei lua sistemul it de Vilara.
Si, ocupat de certe, n-ai sa lucrezi nimic,
Si-ti vei cloci cu sila lucrarile-n islic.
Vei fi urat de oameni, privit ca un tiran,
Dar ce iti pasa, zica-ti macar si pehlivan,
Destul sa umpli punga, sa-ti faci averi si nume,
Sa te cunoasca tara, sa fii ceva in lume.
Opinia e moarta de la un timp pe-aici.
Pierzandu-ti ministerul, te-ntorci iar la calici,
Faci opozitiune, te dai cu liberalii,
Si iara te radica pe capul lor bacalii.
Caci lumea e o gasca iar tu esti un vulpoi ;
Tip de perfectiune al noului ciocoi,
Ce intre apa veche si intre apa noua,
Se puse sa-si cloceasca pestritele lui oua.
Din volumul " Nemesis. Satire politice 1861"
Printeaza poezia